De ani de zile, în preajma sarbatorilor de iarna si în timpul terapiilor, obisnuiesc sa vorbesc cu clientii mei despre semnificatia gestului de a darui, despre planurile lor viitoare, despre „bilantul” interior al anului care tocmai se va încheia. Îmi place sa-i vad linistiti, consecventi si mai ales optimisti.
Poate are legatura cu vârsta dar inclusiv eu sunt din ce în ce mai atenta în legatura cu modul în care îmi petrec sarbatorile si finalul anului.
La ce anume nu am fost atenta de multe ori?? La „cadouri!!... pana…
***
Am deschis usa cabinetului si am vazut un cuplu agitat! Ea, o tanara de aproximativ 20 ani, el între doua varste: 45-50 ani (la barbati niciodata nu am apreciat corect varsta lor!!:). Ea intoarsa cu spatele la el, el întors total cu corpul spre ea, ezitând sa-i adreseze vreun cuvânt.
Când m-au vazut amândoi, ea a zâmbit iar el s-a încruntat! (deja „veneau” primele indicii înspre mine: deci, cineva era suparat pe femei!:). I-am invitat în cabinet si, ca si când as fi fost cea mai de încredere instanta de judecata, a urmat „pledoaria” lui:
- Doamna psiholog, nu întamplator v-am ales! Cred ca sunteti aproape de o seama cu mine (in momentul acela a existat un „scaaaart” în mintea mea… nu, nu! Nu ne stim înca vârstele!!). Eu am 49 de ani! (mi-am muscat uuusor buza! Cumva, machiajul meu nu era ce trebuia în ziua respectiva!:) si o iubesc pe aceasta femeie. O iubesc desi e o copila dar nu aspectul asta ma deranjeaza. Nu înteleg de ce ma raneste! Constant! As vrea sa o ajutati sa înteleaga ca eu nu ma pot schimba dar ea, DA! Ca e mai tanara!
Ideea schimbarii valabile doar pana la o anumita varsta îmi era arhicunoscuta. De fapt, terapeutii stiu ca, acest capitol referitor la mecanismele rezistentei la schimbare, este imperios necesar de studiat, tocmai pentru a nu întepeni terapia atât în rigiditatile terapeutului cât si în cele ale clientului.
Buuun! Ce dorea el aflasem! Ce voia ea?
- Doamna psiholog, pe mine nu ma deranjeaza vârsta mea! Pe mine ma deranjeaza EL! Cu vaicarelile lui! Zilnice! Stie si sa ma iubeasca. Adica stiu ca ma iubeste mult! De pilda, imi ofera CADOURI multe: am o casa maaaare, am fost deja prin vreo 5-6 tari în Europa! Am o masina de fita! Acum o sa am si firma mea!
…si, deodata, intervine el:
- Pai, si ce-ti lipseste draga mea? Chiar si acum am un cadou pentru tine!! (deja ma simteam ca într-un episod cu David Coperfield! Asteptam cu sufletul la gura… cadoul!!)
- Vreau sa fiu o FEMEIE LIBERA! Sa ma distrez!
- Sigur ca da! Sunt perfect de acord cu tine cat timp vii acasa la ora 22! Ca nu ai motive sa stai numai prin cluburi! Si uite ce ti-am cumparat…AZI!:) CADOU!
Dintr-un buzunar mic al gecii, a scos o cutiuta (atât de) eleganta (precum în Matrix – faza aia cu încetinitoru’) iar din ea îsi facu aparitia un superb INEL cu fel de fel de pietricele pretioase (nu ma puteam holba desi asta simteam sa o fac!!) Era un INEL SUPERB!
Si, în timp ce îl admiram cu zâmbetul femeii care nu are niciun inel pe degete, am auzit-o pe ea:
- Ba! Asta NU E CADOU! E NORMALUL ÎNTR-O RELATIE!! E normal sa-mi oferi cadouri ca altfel e fix ca borsu’ pe care îl mancam zilnic si de care m-am cam plictisit!
***
Sedinta de terapie s-a terminat târziu si eu am ajuns obosita acasa. Am mers pe jos spre casa si m-am gândit mult la clientii mei. M-am gândit inclusiv la felul în care voi alege sa-mi petrec sarbatorile, ce cadouri voi cumpara, ma gândeam la luminitele de Craciun, la bucuria copiilor, la bucuria mea. Ma gândeam cum voi încheia anu’ :)
Ajunsa acasa, am fost anuntata: SURPRIZA! Plecam la munte de Craciun! (cu siguranta, stiti cum este sa topai prin casa de fericire :). Eu am topait toata perioada Craciunului!) Dupa un an plin cu de toate, m-am simtit, în sfarsit, rasfatata cu un repaos binemeritat…
Daca au fost sarbatorile cele mai frumoase în anul respectiv?
Mai târziu, aveam sa descoperim raspunsul: primisem cea mai neasteptata vizita, cea a HOTILOR! O casa plina de carti ravasita total, iar printre multe carti, haine aruncate anapoda prin casa, am descoperit o cutie mica, veche cu un… INEL! Era micul meu INEL de logodna (din argint ce-i drept) si de care uitasem!
Încercând sa-mi refac ordinea lucrurilor, în târziul noptii, m-am asezat în fotoliu si mi-am privit casa: în mijlocul încaperii zacea un superb CADOU în varsta de doar 18 anisori :)